compas

formele mele nu sunt suficient de mature.
o sa ma coc la un moment dat,
intr-un anotimp apos
sters de pe calendare si harti.
si am nevoie de un marinar care sa-mi calculeze
longitudinea semintelor
si sa-mi decojeasca pielea
rand pe rand
strat dupa strat
si sa-mi invarta codita ca la un mar,
sa numere literele posibile,
sa-mi gaseasca o initiala,
sa mi-o taie in felii radiale
si sa ma hraneasca indurerat cu propriul nume.
o sa ma autoconsum
cu frenezia cliseelor poetice,
o sa-mi vina inapoi gustul acru al prenumelui meu androgin,
o sa vomit litere si culori –
pasta fara sens si consistenta.

o sa am nevoie de o scobitoare
sau de ata de dinti
sa-mi scot resturile nemestecate
si sa-ncerc sa fac din ele o noua limba
mai putin gretoasa.